Eu....te iubesc..

Oare de ce noaptea adorm cu tine in gand?
Oare de ce ascult melodiile care imi amintesc de tine?
Oare de ce merg pe drumul pe care mergi si tu in fiecare zi?
Oare de ce citesc toate mesajele pe care le-am primit de la tine?
Oare de ce ma uit in fiecare seara peste convorbirile noastre?
Oare de ce vreau sa fie mereu primavara?
Oare de ce inca mai respect sfaturile tale?
Oare de ce glasul tau inca ma mai inconjoara?
................................................................................
Oare de ce absolut tot ce fac imi aminteste de tine?

Daca ai sti ce dureros este sa te vad la doi pasi de mine si sa nu pot face nimic...Sa stiu ca ai trecut pe langa mine si nu ai stiut ca eram acolo... Sa stiu ca ai trecut pe langa mine si ca nu am avut curajul sa iti zambesc...

Prea frumos!

Cand te simti obosit si descurajat in urma eforturilor zadarnice, DUMNEZEU STIE cat de mult te-ai straduit... Cand ai plans atat de mult incat ai simtit ca te doare inima, Dumnezeu ti-a numarat lacrimile...

Cand simti ca viata sta pe loc si ca timpul trece pe langa tine, Dumnezeu te asteapta... Cand nimic nu mai are sens si esti confuz sau te simti frustrat, Dumnezeu are un raspuns pentru tine...

Daca dintr-o data chipul tau se lumineaza si mai gasesti o urma de speranta, Dumnezeu ti-a soptit... Daca lucrurile merg bine si ai motive sa fii multumitor, Dumnezeu te-a binecuvantat... Daca ti se intampla ceva frumos si esti mut de uimire, Dumnezeu ti-a zambit... Aminteste-ti ca oriunde ai fi si oricum te-ai simti, DUMNEZEU STIE...

"In definitiv, nu anii din viata sunt cei care conteaza, 
ci viata din anii tai". Abraham Lincoln 

Copilul îşi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, întrebă:

-Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă? Sau poate e o poveste despre mine?

Bunicul se opri din scris, zâmbi şi-i spuse nepotului:

-E adevărat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar plăcea să fii ca el, când vei fi mare.

Copilul privi creionul intrigat, fiindcă nu văzuse nimic special la el. 

- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea!

- Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile. Există cinci calităţi la creion, pe care dacă reuşim să le menţinem, vom fi totdeauna oameni care trăiesc în bună pace cu lumea.

Prima calitate: poţi să faci lucruri mari, dar să nu uiţi niciodată că există o Mână care ne conduce paşii. Pe această mână o numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorinţei Lui.

A doua calitate: din când în când trebuie să mă opresc din scris şi să folosesc ascuţitoarea. Asta înseamnă un pic de suferinţă pentru creion, dar până la urmă va fi mai ascuţit. Deci, să ştii să suporţi unele dureri, pentru că ele te vor face mai bun.

A treia calitate: creionul ne dă voie să folosim guma pentru a şterge ce era greşit. Trebuie să înţelegi că a corecta un lucru nu înseamnă neapărat ceva rău, ceea ce este neapărat este să ne menţinem pe drumul drept.

A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioară, ci mina de grafit din interior. Tot aşa, îngrijeşte-te de ce se întâmplă înlăuntrul tău.

Şi, în sfârşit, a cincea calitate a creionului: lasă totdeauna o urmă. 
Tot aşa, să ştii că tot ce faci în viaţă va lăsa urme, astfel că trebuie să încerci să fii conştient de fiecare faptă a ta.

Timpul

»✿»Pacat,ca se scurge timpul asa de usor si se pierd atatea pe drum...iti ofera clipe,momente,zambete si lacrimi,iar la sfarsit ti le ia pe toate»✿»

Pierzi sau castigi,bine ai venit in jungla!

Pleaca!

http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=4NN9FwVq1XA

• Nu te juca niciodata cu sentimentele altora doar pentru ca tu nu esti sigur de ale tale...mai tarziu,roata se va intoarce si te vei simti si tu cum s'a simtit celalat! ✿ ~

Eu ca tine am fost.Tu ca mine nu o sa fii in viata ta! ;)

O vezi pe mess, dar n-o bagi in seama . O vezi pe strada , te uiti la ea si iti vine s-o saruti :x !:>

Ce poti sa mai repari,cand totul e stricat:|

~ Daca as fi copil mama m-ar mangaia pe par si mi-ar spune ca totul va fi bine,daca as fi copil mi'as lua jucaria si as uita imediat ce m'a facut sa sufar,daca as fi copil cea mai banala gluma m'ar face sa rad cu pofta.Dar nu mai sunt.Azi toate ma streseaza.....si as vrea sa mai fiu macar pentru cateva clipe copil!!!

~ 

Stau pierduta intr-un parc pustiu si ascult cum vantul fosneste printre frunzele de un verde-galbui...

Ma gandesc zambind amar la copacii acestia care încetul cu încetul vor rămâne goi...părăsiţi.

Pana la urma...de ce am decis sa vin astazi aici?

Eu fac rar...dar rar de tot plimbari prin parc...mai ales de cand...ei bine...mai ales de cand am suferit...

Insa azi...azi am simtit ca este necesar...ca trebuie sa fiu aici...

Acum cateva minute mi s-a parut ca zaresc pe o banca mai retrasa un corp bine facut...si pentru o clipa inima a inceput sa-mi bata cu putere...si am...am uitat sa mai respir...

Am inchis repede ochii si i-am deschis incet...Mi-am dat seama ca priveam pierduta catre o banca goala dintr-un trecut pustiu...

De cateva minute incerc sa imi stapanesc lacrimile...

Nu stiu ce simt...dar nu imi doresc sa tradez nicio urma de suferinta,sau teama...sau orice...

Vreau sa nu mai simt nimic...de multa vreme vreau asta...

Stau pe banca aceasta de lemn si privesc tacuta in jur...sunt singura aici...eu si vantul asta care fosneste a pustiu...si este straniu...tare straniu caci am ciudata senzatie ca mai e cineva cu mine...

Simt cum creste in mine credinta ca daca imi intorc privirea mi se va confirma sentimentul si...pauza...tac...doar ascult...

Am prostul obicei de a ma pierde in tacere...atunci cand imi e teama.

Am venit aici sa imi gasesc linistea si sa incerc sa imi gasesc drumul care sa imi aduca mantuirea...caci a venit timpul sa incetez sa lupt cu mine de parca as fi cel mai mare dusman al meu...sa incetez sa ma lovesc si sa ma inving...

Ar fi trebuit ca venirea aici sa ma ajute dar de cateva minute nu simt decat cum sangele imi pompeaza din ce in ce mai repede...cum ochii mi se inchid sub greutatea ploapelor...cum unghiile imi intra in carnea moale a piciorului si fata mea se schimba  sub cute de durere care ii dau o expresie ciudata de parca o suferinta muta mi-ar fi patruns pe sub piele obligand-o sa se stranga .

As putea sa jur ca ochii mei in care...de regula... se scalda luminite sunt acum de un negru trist...

Si as vrea sa tip acum...sa tip si sa ma intreb daca am curajul ca acum si aici sa-mi amintesc pana la capat...daca am curajul sa-mi primesc toata portia de suferinta pentru azi...si sa incerc dupa aceea sa ma vindec definitiv...

Incerc sa tip dar tot ce reusesc este sa murmur ceva de neinteles caci abia daca pot sa imi misc buzele...

Frica nepamanteana de a rememora amintiri de neuitat ma face sa tremur si din nou mi-as dori sa plang...

Mi-as dori atat de tare sa tip...sa rostesc toate cuvintele de repros si ura pe care niciodata nu le-am folosit pana acum...dar ma pomenesc  ca nu pot spune nimic...pot doar sa tac...

Pot doar sa tac si sa ascult cum urla pustiul in mine...sa ascult si sa privesc neputincioasa cum mor in mine de mii si mii de ori.

Totul este doar un vis urat caruia...oricat rau mi-ar face... nu indraznesc,nu am puterea sa ii spun la revedere...

Si mi-e frica...mi-e groaznic de frica...si ma simt singura aici...

Imi strang la piept amintirile dureroase si realizez ca daca sunt aici nu inseamna ca ma vindec...nu inseamna ca uit...

Lacrimi… multe lacrimi...caci simt inca o data cum nimeni nu o sa reuseasca sa imi stearga din suflet durerea unor amintiri otravitoare...

Lacrimi si un zambet rece de copil ajuns om mare...

Si mi-e frica...groaznic de frica...

Calatorie spre mine....

Am lipsit o perioada de aici...am fost plecata cateva zile...

Nu voi detalia unde am fost...prefer sa fiu egoista...si sa tin amanuntele pentru mine...macar de data asta...macar pentru moment... :)

Pot spune ca am fost intr-un loc unde nu era nimeni...am fost inconjurata de flori...multe flori...si toate erau colorate...am simtit ploaia pe fata si fosnetul frunzelor sub picioare.

Am privit lumea din afara...am vazut cum se zbate in minciuni...au picat masti...am vazut noi fete...si am simtit cum ma sufoc...caci aerul pe care eu il respiram era datator de viata doar intr-un mediu viciat...intr-un mediu mincinos....

Am ratacit de colo-colo fara nicio destinatie...am vazut fete si am auzit nume...m-am pierdut ...m-am regasit si am simtit chiar si pentru cateva ore liniste si impacare cu mine...

Am mers fara sens...nu am stiut unde trebuie sa ajung dar am stiut de unde si de ce am plecat.

Uneori nu am facut alegeri...alteori am facut...

In timp am ales de cateva ori sa imi vand sufletul...si am facut-o pe o nimica toata...pentru iluzii,pentru promisiuni,din teama de suferinta,pentru banalitati...

Acum cateva zile l-am mai pus...inca o data... ca miza pentru o dorinta...pentru o calatorie...sperand ca la finalul ei imi voi gasi linistea...totul pentru o calatorie...o banala calatorie...o speranta ca intr-un alt loc imi va fi mai bine...si mi-ar fi fost daca nu as fi fost fortata sa ma intorc...

Am vrut sa raman definitiv acolo pentru ca era bine dar m-am intors sau m-au intors cei care imi tin inca sufletul captiv...cei care nu ma lasa sa evadez...

Voi mai ramane un timp in locul asta...pentru ei...dupa care o sa vina o zi in care voi gandi egoist si voi face alegeri pentru mine...si voi pleca fara sa privesc in urma...voi alege sa am o alta viata...viata pe care mi-o doresc...

Linistea mea conteaza si de aceea sunt singura in masura sa hotarasc momentul si statia in care va trebui sa cobor din trenul acesta care imi strabate momentan prezentul...statia unui alt inceput...inceputul unei noi calatorii...

Nu uita sa zambesti pentru ca nu sti cine se poate indragosti de zambetul tau:D

✿ Priveste-te, nu mai fi asa temator...

-Nu'ti mai inghiti cuvintele si inceteaza sa fi atat de afectat de ce spun ceilalti
-Poarta ce vrei,dar in limita bunului simt
-Spune ce vrei,dar nu'i rani pe ceilaiti cu cuintele tale
-Asculta ce iti place,nu ce e la moda
-Danseaza pana nu mai poti
-Nu mai astepta ziua de vineri ca sa ai motiv de bucurie.....traieste azi!!Acum!!

~Optimismul~

~Persoana care clatoreste spre nicaieri in cautarea fericiri~

Big girls don't cry....

• Acum pot să ascund fiecare lacrimă ce`mi cade , pentru că am crescut ,cica acum sunt mare,iar cateodata nu'mi permit sa arat cat de mult ma doare!•

Toti iti vor binele,nu ti'l lasa luat*_*

!!Daca o fata e destul de proasta incat sa te iubeasca inca si dupa ce ai ranit'o te rog, asculta'ma,nu o lasa sa plece!!

 

Cand cineva la care ti pur si simplu pleaca,aminteste'ti ca frunzele toamna,nu cad pentru ca vor ci pentru ca a sosit momentul:|

<Nu simpteam ca durerea sa'r fi diminuat cu timpul,ci ca devenisem suficient de puternica sa o pot suporta>

♒ Vino cu mine ! Deşi nici eu nu ştiu unde mă îndrept. Dar numai vino...

Copila :) ! Si totusi esti chiar tu . cel care imi reda zambetu' :)

Dai cu whisky pana dimineata.

Da'o in plm de viata.. 

!Vreau sa sti ca nu'mi pare rau.Am uitat deja numele tau!

E felu tău de-a fi să mă faci să nu te suport,ciudat cum în acelaşi timp de-atâta timp simt că eşti tot. ♥

MICUTEI...
- ce vrei să te faci când o să fii mare, frumoaso? .
-Iubită ! .
un chicot melodios.
- Şi acum eşti iubită. De mami, de tati , de mine..
- Nu . Nu aşa. Vreau să fiu iubita unui băiat .
-aa. am înţeles. Şi de ce vrei asta, mititico? .
- Pentru că aşa am văzut la desene. Pentru că vreau să mă iubească.
- Adică , ce inseamnă să te iubească?
- Adică să pună inimă.
- Unde să pună?
- Aici . ( şi-şi puse palma in dreptul inimii)lângă inima mea.
- atât?
- Nu . şi să mă iubească; adică să se joace; adică să mă alinte, să mă ia in braţe, şi să nu mă lase să plâng . Ştii.. eu plâng des.
- Chiar vrei să nu te lase deloc să plângi?
- Oo , ba da ! Desigur . De fericire .

Suntem piesele perfecte dintr-un joc de şah pervers, unde nu există reguli şi toţi merg pe interes

!

!Grabeste-te incet daca vrei sa intarzii la timp!

Dimineata e o alta senzatie, o alta vreme, o alta ora, la care eu te-as saruta fara oprire…

Dabea astept ziua`n care vei veni , plangand la mine spunandu`mi: Iartama ! Iar Eu iti voi spune : Sa te ierte Ea. Tu pentru mine ai fost doar o Eroare Pa!

Maine va fi frumos, mai va fi mult mai bine, azi … e doar azi…

Tricks or Treats

Vampires love the Halloween season,
Bloodletting is their primary reason.
People who roam on Halloween night,
Are probably in for a terrible fright.

Costumes galore, as they seek “Tricks or Treats”,
Not knowing that vampires are walking their beats.
Princesses, turtles, and Disney ducks,
Vampires agree that Halloween “SUCKS”.

So exercise caution, use lots of care,
This is the night that vampires scare.
If you see one coming, be ready to run,
But otherwise kids, go out and have fun.

Aud vibrand vocea ta in toate zgomotele lumii